Prezentare generală

Vecini Suprafata comunei Localitati componente Retele de comunicatie Relieful Structura geologica Reteaua hidrografica Zone cu riscuri naturale Clima Vegetatia Fauna

Teritoriul care formeaza comuna Vadu Motilor este situat in nord-vestul Judetului Alba.
Comuna este asezata pe raul Ariesul Mare, aflandu-se la o distanta de 92 de km de Alba Iulia, resedinta judetului.
Orasul cel mai apropiat este Cimpeni, la aproximativ 10 km.
Cea mai apropiata statie de cale ferata este Alba Iulia, la 87 km.

Comuna are urmatorii vecini:

  • Nord – comuna Albac
  • Vest – comunele Poiana Vadului si Scarisoara
  • Sud – comuna Vidra
  • Est – teritoriul orasului Cimpeni

Comuna face parte din zona de influenta a centrului de importanta intercomunala Cimpeni, care cuprinde 13 unitati administrativ – teritoriale: orasul Cimpeni si comunele Sohodol, Bistra, Lupsa, Vadu Motilor, Vidra, Girda de Sus, Arieseni, Avram Iancu, Albac, Poiana Vadului, Horea si Scarisoara, cu o populatie de 39463 locuitori si o suprafata de 95597 ha.

Suprafata comunei este de 4484 ha
din care: 235 ha teren arabil, 790 ha pasuni, 1454 ha vegetatie forestiera, 44 ha curti si cladiri, 180 ha alte suprafete, 1005 ha padure comunala si 265 ha padure composesorat.

sus

Localitati componenteLocalitati componente
Cele 10 localitati ale comunei sunt asezate in depresiunea Tara Motilor, la o altitudine cuprinsa intre 600 si 1200 de metri.
Iata asezarea lor si distantele fata de satul de centru al comunei:

  • Vadu Motilor – la 12 km fata de Cimpeni si 95 km fata de Alba Iulia.
  • Necsesti – la est, 2 km
  • Boldesti – nord – est, 4,5 km
  • Dealu Frumos – nord – vest, 6 km
  • Poduri Bricesti – vest, 4 km
  • Popestii de Sus – sud – vest, 7 km
  • Totesti – sud – vest, 7 km
  • Tomutesti – Valtori – sud – vest, 5 km
  • Burzesti – sud, 2,5 km
  • Popestii de Jos – sud – vest, 2 km

Retele de comunicatie

Comuna este strabatuta de la est la vest de Drumul National 75, care traverseaza localitatile Vadu Motilor, Necsesti, Poduri Bricesti si Popestii de Jos. Celelalte localitati apartinatoare teritoriului administrativ al comunei sunt legate de DN 75 prin drumuri comunale si locale. Principala retea de cai de comunicatie existenta pe raza comunei este formata din DN 75 Cimpeni – Oradea si DC 93 Vadu Motilor – Poiana Vadului. Cele mai importante drumuri comunale sunt – DC 93 spre Poiana Vadului, DC 94 spre Popesti – Poduri si DC 138 spre Dealu Frumos.
Localitatile apartinatoare teritoriului administrativ al comunei Vadu Motilor sunt legate de reteaua nationala de drumuri astfel:

  • Bodești – DC 139
  • Burzești – DC 93
  • Dealu Frumos – DC 138
  • Lăzești – DC 94
  • Necsești – DN 75
  • Poduri Bricest – DN 75
  • Popeștii de Jos – DN 75
  • Popeștii de Sus – DC 94
  • Tomușești – DC 94
  • Totești – DC 94
  • Vîltori – DC 94

Cu multi ani in urma, serviciul de posta era asigurat de posta de la Cîmpeni, iar deplasarea corespondentei pana la Sacatura (Vadu Motilor) se facea cu caruta. In anul 1950 in satul de centru se deschide un oficiu postal si tot atunci se introduce si telefonul.
Sediul actual al postei se afla la Vadu Motilor, postasii asigurand un important numar de servicii. Datorita specificului zonei (sate rasfirate pe o mare suprafata), un postas parcurge si 8 – 10 km pana la destinatie.
In prezent, toate satele comunei au acces la telefonie fixa. Exista 140 de abonati telefonici.
Primaria si Scoala Generala cu clasele I-VIII Vadu Motilor beneficiaza de Internet prin modemuri.

sus


Relieful

        Relieful este dominat de caracteristicile generale ale Muntilor Apuseni, in a caror parte centrala se afla teritoriul comunei. Este vorba de munti cuprinsi intre dealurile domoale ale Depresiunii Transilvaniei si Campia de Vest, care se extind pe o suprafata de 20.000 kmp si inchid spre vest arcul Carpatilor romanesti. Pe teritoriul comunei, de-a lungul Ariesului Mare se intinde o lunca ingusta, care nu depaseste 200 de metri in locurile cele mai late. De o parte si alta a Ariesului si paraielor se ridica dealuri abrupte. Intre Aries si comuna Vidra bunaoara, se intinde Dealul Ponorului, care este cel mai lung si pe varful caruia s-a construit un releu. Cea mai mare parte a acestui deal este acoperit cu paduri si pasuni, iar in locul numit Boita exista mult afinis si merisor. Pe partea stanga a Ariesului, fata in fata cu Dealul Ponorului, este Dealul Bodesti, care in trecut se numea Dealul Sacaturii. Aici predomina terenurile agricole si fanetele.De asemenea, intre Aries Valea Pojoratei este Dealul Frumos. In trecut acesta se numea Dealul Inalt. Este principala zona unde se cultiva cartoful. Exista apoi Dealul Brancestilor, care se intinde intre Aries si Valea Negri. Acesta continua cu Babdinia, cu varful cel mai inalt din comuna, Piatra Hojii – 1200 metri. De subliniat ca din centrul comunei porneste Dealul Bardai, care continua cu cel al Burzestilor.

sus

Structura geologică

    Subsolul regiunii este format dintr-un mozaic geologic de toate tipurile si varstele, de la sisturi cristaline conglomerate (gresii, calcare, argile), pana la roci eruptive (andezite, bazalte, riolite, granite). Amplasat in sud-estul Muntilor Bihor, spatiul comunei Vadu Motilor are o structura geologica destul de complicata, aparand inversiuni de strate din punct de vedere al varstei. De obicei, stratele sedimentare sunt din ce in ce mai noi de la partea inferioara spre cea superioara. Aici insa structura in panze impune o alta succesiune, caci pachetele de strate vechi sunt impinse spre cele mai noi. In acest sens, intalnim de pilda formatiuni precambriene (granite, sisturi cristaline) de 600 milioane de ani, care acopera pachete de roci metamorfice paleozoice si mezozoice de 300 milioane de ani si, respectiv, de 200 milioane de ani. Aparitia unor aspecte complexe a reliefului se datoreaza si actiunii agentilor morfogenetici la care, implicit, trebuie subliniata dinamica factorului antropic. Interesant este faptul ca acestei complexitati geologice i se suprapune o distributie relativ uniforma a reliefului, reprezentat prin dealuri cu altitudini care depasesc cu putin 1000 de metri: Dealul Citera – 1011 m, Dealul Frumos – 1011 m, Dealul Citera Boldestilor – 1025 m, Dealul Lazesti – 1003 m. Suprafetele de nivelare ce se inscriu in relief sunt rezultatul unor evolutii indelungate. De subliniat ca un loc aparte in peisajul geomorfologic ala regiunii il reprezinta Valea Ariesului Mare, cu zone de lunca inguste si asimetrice, care dau un plus de farmec reliefului local.

Rețeaua hidrografică

    Caracteristica retelei hidrografice este data de configuratia reliefului si structura litologica, marcata de vai repezi, inguste si adanci, cu scurgere mare in timpul precipitatiilor abundente sau topirii bruste a stratului de zapada. In zona, principalul colector al raurilor este Ariesul Mare, care strabate comuna de la Nord la Est. De cele mai multe ori este limpede si frumos, dar uneori este negru si involburat. Are o lungime de 37 de km si o altitudine medie de 1074 m. Altitudinea maxima este de 1540 m. Ariesul aduna principalele paraie din comuna: Valea Carligului, paraul Hudesti si Valea Pojoratei pe partea stanga, iar din dreapta Valea Negri cu afluentul ei Lazesti, in care se varsa paraiele Ursului si Cionii. In centru comunei, in locul numit Gura Paraului coboara paraul Hristestilor cu afluentul sau, paraul Burzestilor.
Apele sunt populate cu pesti, cele mai valoroase specii fiind pastravul si lipanul. Alte specii: clean, mreana, late, zlavoci, craiesi. Numarul lor a scazut in urma aparitiei in zona a scobarului, peste rapitor care a redus simtitor puetul celorlalte specii. In urma inundatiilor din 2005 insa, scobarii au fost dusi la vale si trecuti dincolo de barajul de la Mihoiesti, de unde nu a mai putut urca pe Aries.

sus

Zone cu riscuri naturale

   Fenomenele fizico-geologice care se constituie in potentiale zone de risc natural sunt determinate de actiunea simultana a mai multor factori:
– pantele terenului si existenta cuverturii de alterare.
– precipitatiile exceptionale.
– activitate antropica materializata prin defrisari, constructia de drumuri si locuinte, a lacului de acumulare, poluarea apei si a solului.
In teritoriul comunei Vadu Motilor caderile de pietre sunt prezente pe malul stang al Vaii Neagra, ca urmare a actiunii factorilor externi (dezagregarii) asupra versantului sudic al Dealului Gruie. Sub influenta temperaturii, apei si a vantului, rocile de la suprafata urmeaza procesele de faramitare si alterare si afecteaza drumurile forestiere spre Poiana Vadului si Lazesti. Desi nu afecteaza intravilanul, caderile de pietre si panzele de grohotisuri pot bloca si drumurile de acces spre aceste localitati.
In satele comunei s-au inregistrat si alte fenomene care constituie de multe ori factori de risc: alunecari de teren (Vadu Motilor), accesul foarte dificil spre Dealu Frumos in perioada ploilor si topirii zapezilor, inundarea unor suprafete din satele Necsesti, Poduri Bricesti, Popestii de Jos si Valtori, ca urmare a revarsarii raului Ariesul Mare, vailor Neagra si Lazesti.


Clima

   Zona in care se afla comuna Vadu Motilor are o clima temperata, cu influente atenuate oceanice. Iernile sunt lungi si geroase cu aparitia medie a primului inghet la sfarsitul lunii octombrie si a celui din urma in a treia decada a lunii aprilie. Valoarea
temperaturii medii multinuale se situeaza in jurul a 7,2 grade Celsius. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) este de 17 grade, iar a celei mai reci (ianuarie) de – 2 grade C. Valorile termice extreme inregistrate in regiune se situeaza in jurul a + 33 grade, respectiv – 26 grade. Regimul pluviometric se situeaza printr-o valoare medie anuala de 55 l mp. Cele mai multe precipitatii se inregistreaza in lunile de vara – iunie, iulie, august, iar cele mai putine in ianuarie si martie. Luna cea mai secetoasa este martie, cu 30 l mp, iar cea mai ploioasa, iulie – 80 l mp.

sus

Vegetația

   Vegetatia este specifica Muntilor Apuseni si este etajata pe verticala. Astfel, la limita superioara de altitudine se afla etajul rasinoaselor, reprezentat prin paduri de brad si molid. Aceste paduri adapostesc un covor ierbos care este compus din ferigi, muschi, clopotei si ciuperci. Poienile acestor paduri sunt acoperite cu un covor vegetal bogat: panseluta de munte, brandusa, ghiocelul, merisorul de munte, afinul, limba cucului, mierea ursului etc.In apropierea vailor, tot in acest etaj intalnim plante iubitoare de umezeala, cum ar fi calutul doamnei. In vegetatia taieturilor de padure sunt des intalnite fragul si zmeurul.
Etajul inferior este dominat de fag, in asociatie cu frasinul scorusul si paducelul. Plantele ierboase des intalnite sunt: piciorul cocosului coltisorul, soparlita si micsuneaua.Destul de prezenta in aceasta zona este vagetatia pajistilor si fanetelor, care constituie baza furajera pentru cresterea animalelor, ocupatia cea mai importanta a locuitorilor din Muntii Apuseni. Pe langa cele amintite, vegetatia localitatii este formata din carpen, mesteacan, alun, pin, paducel, maces, mur, salcie, si arin.

sus

Fauna

   In padurile care domina dealurile comunei se intalnesc multe animale salbatice: iepuri, lupi, mistreti, caprioare,  bursuci, veverite etc. Foarte variata este lumea pasarilor. In campuri, cranguri, paduri si poieni pot fi cunoscute
si recunoscute urmatoarele: pitigoiul, vrabia, ciocanitoarea, mierla, gaita, cucul, graurul, randunelele, codobatura,
cotoafana, prepelita, uliul, pupaza, potarnichiile, bufnita, porumbelul salbatic etc.