Cultura

      Au fost perioade in care la Caminul Cultural din satul de centru al comunei si-au desfasurat activitatea formatii artistice de cor, teatru, dansuri, brigazi artistice, taraf si solisti vocali, care au reprezentat comuna in diferite festivaluri si concursuri.

Se apreciaza ca aparitia televiziunii a dus la stagnarea activitatii formatiilor artistice si desfiintarea cinematografului satesc. In zona au fost construite doua relee care au imbunatatit receptia TV pe suprafata intregii comune.

Biblioteca comunala are un spatiu corespunzator chiar in incinta scolii si pune la dispozitia celor interesati 6700 de volume. Tot aici functioneaza si un modern serviciu “Biblionet”.

Traditii

   De-a lungul timpului, in zona au existat mai multe traditii. Cele mai cunoscute au fost legate de marile sarbatori religioase. Putine au rezistat vremurilor. Bunaoara, in Ajunul Craciunului umblau „pitaraii”. Acestia erau copiii cei mai mici care, practic, deschideau sirul sarbatorilor de iarna. Erau imbracati in straie noi, in maini aveau colinda, iar in spate traista. Colinda era facuta din lemn de alun sau de salcie. Mesterii o trageau in fasii lungi si ondulate (aschii) unele peste altele. Avand culoarea alba a omatului, aceasta simboliza bogatia iernii. Cei mai mici dintre „pitarai” erau insotiti de o persoana mai in varsta, care sa le faca partie (carare) prin neaua groasa si sa-i apere de caini. La casa gospodarului ei spuneau: „Am venit a pitara, ne slobozi in casa ori ba. Spune asa ori asa, la usa nu ne tinea.” Gazda le cerea sa colinde, apoi ii poftea in casa, unde spuneau „Bunajunul de Craciun”. Gazda ii omenea cu colacei cu gaura, (care erau bagati pe colinda), mere, nuci etc. La iesire „pitaraii” urau gospodarului: „Noi iesim, Dumnizau intra”. In jurul pranzului acestia isi incheiau pelerinajul, iar colinzile erau aruncate in pomi fructiferi pentru a avea rod bogat.

Dupa amiaza, catre seara, porneau copiii cu steaua. Acestia erau mai marisori si umblau cate 2-4 la un loc. Ei faceau din timp repetitii si isi confectionau steaua dintr-o sita veche, frumos impodobita cu hartie colorata si beteala. In fata avea lipita o iconita, iar in interior se punea un clopotel care suna in timp ce copiii colindau. In general, cei care umblau cu steaua primeau de la gospodari bani.

Noaptea umblau colindatorii. Erau oameni mari, feciori necasatoriti ori barbati insurati. Ei erau insotiti de muzicanti care ii acompaniau in timp ce colindau. Dupa ce intrau in casa erau omeniti cu vinars, iar acolo unde existau neveste tinere sau fete jucau. La plecare primeau cereale (cam cate o donita) ori bani.

OBICEI POPULAR – CRAII
O alta traditie mult apreciata de oamenii locului a fost cea numita „Craii”. Era o formatie constituita din aproximativ opt tineri. Fiecare dintre acestia avea un rol bine stabilit si se faceau multe repetitii pentru a se cunoaste. Foarte importanta era si costumatia lor pitoreasca. In ziua de Craciun „Craii” prezentau programul in biserica, dupa care mergeau pe la casele oamenilor. In formatie, o figura aparte o reprezenta „popa”. Acesta purta in maini o cruce mare, cu care alerga dupa fete si le-o dadea sa o sarute. Tinerii primeau de la gospodari bani sau cereale.

O formatie se compunea din 8 tineri imbracati in costume reprezentand: 3 crai – MELFIOR, VALTEZER, GASPAR
1 IROD
2 CIOBANI
1 CATANA
1 POPA
Obiceiul se desfasoara in ajunul Craciunului si in ziua de Craciun.

Plugusorul si Sorcova
In Ajunul Anului Nou copiii umblau cu plugusorul, iar seara cu buhaiul sau capra (turca). Tot acestia mergeau in Ziua de Anul Nou cu Sorcova. Din toate acestea a mai ramas putin. Doar o varianta modernizata a colindatorilor, in care tinerii formeaza grupuri mari (de obicei o clasa de elevi), care isi ureaza profesorii ori parintii. Boboteaza incheie ciclul sarbatorilor de iarna.

Fășangul
„Fasangul” tine pana la prinsul Postului Pastelui. Este perioada in care se organizau torcarii, claci, jocuri, nunti etc. In serile lungi de iarna vecinii mergeau unii la altii „in povesti” sau in torcarii. Femeile torceau, barbatii jucau carti, se spuneau glume si povesti. Gospodinele care semanau mai multa canepa aveau mai multe caiere. Pentru a le toarce, le imparteau prin sat la cunostinte. Cam la doua saptamani, acestea veneau ca canepa toarsa, iar gazda organiza o „claca” la care se servea cate un paharel de tuica, placinte si pancove (gogosi). De cele mai multe ori la claci participau si barbatii si se juca.
De mentionat ca, la prinderea Postului Pastelui (Lasatul Secului), in centru comunei se organiza joc, care era ultimul pana la Paste. Dupa aceste sarbatori urma o perioada de munca si austeritate. Femeile puneau razboiul de tesut, iar barbatii lucrau ciubere, donite, sindrile. Cei care aveau deja marfa facuta plecau in tara sa le vanda si se intorceau abia in Saptamana Mare. In gospodarii se executa curatenia mare, pentru ca de Paste toate trebuiau sa straluceasca.

Sâmbăta Mare
Sarbatorile de Paste incepeau in Sambata Mare dupa amiaza, cand intrau in program „hotii” sau „tocasii”. Acestia simbolizau paznicii de la mormantul Domnului. Hotii bateau toaca si „puscau” pana in lunea Pastelui dupa slujba de la biserica. Pentru „puscat”, la inceput s-au folosit treascurile, care produceau bubuitura cu ajutorul prafului de pusca sau de tun (bulhau). Icarcarea treascurilor cereau timp, asa ca bubuiturile erau destul de rare. Mai tarziu au aparut „Ghioabele”. Acestea mai produceau si rateuri. In loc sa sara fundul de la ghiob si sa bubuie, focul venea inapoi si ii mai afuma pe cei care stateau in spatele lui. In ziua de luni, dupa slujba de la biserica, hotii primeau binecuvantarea preotului si porneau insotiti de ceterasi pe la casele oamenilor si al grupurilor de oameni care veneau din satele mai indepartate ale comunei. Erau rasplatiti cu bani. Sera incepea jocul, care, cu mici pauze, putea tine pana joi. Dupa doua saptamani, se organiza despartirea hotilor care, era de fapt, tot un joc, dar platit cu banii ce le-au mai ramas de la Paste.

Obiceiuri de peste an

  • Colindatul – ceata de feciori
  • Craciunul, Anul Nou, Boboteaza
  • Alimoria
  • Sântoader
  • Măciuicii
  • Floriile
  • Pastele – Tocacii
  • Sângeorz – Boul împarat, Borboletița
  • Armindenul
  • Rusaliile
  • Sânzienele
  • Nedeile
  • Sâmpetru
  • Sântilie
  • Schimbarea la Față
  • Sfânta Maria
  • Sfânta Maria Mică
  • Sâmedru
  • Sântandrei

Multe dintre tradițiile locale au dispărut. Viața modernă a condus la modificarea obiceiurilor dar și a limbajului local.

CUVINTE DISPĂRUTE SAU PE CALE DE DISPARIȚIE

– mertiug
– uium
– litră
– chiblă
– tărșiță
– cot – unitate de măsura
– stânjen – metru ster
– țol – pătură
– dârg – unealtă de scos jarul din cuptor
– ujog – unealtă pentru maturat cuptorul
– obiele – carpe pentru incaltaminte
– știrimfi – ciorapi pentru femei
– lipideu – cearșaf
– vintriș – de-a curmezisul
– privadă – toaletă
– tindeu – prosop
– finjie – cană
– hărămpaie – clește
– tundra – suman
– bitușa – cojoc lung
– chișița – cinci ciubere puse unele în altele
– tipsie – tavă
– mojer – râșniță
– șorof – surub
– chisălița – must de fructe pus peste paine
– butic – un fel de mâncare
– măietic – caltaboș
– laibăr – vestă
– pleasnă – vârful biciului
– hont – roaba
– vălău – adăpătoare
– buleandră – zdreanță
– amnar
– sfetăr – jerseu, pulovar
– ogrinji – resturi de la fân
– colțuni – ciorapi pentru bărbați
– scorbaci – bici
– fotoghin – petrol
– lămpăș – felinar
.

Obiceiuri de munca

  • Sezatorile
  • Clacile
  • Iesitul la arat
  • Masuratul oilor
  • Cununa de seceris
  • Taiatul porcului


OBICEI POPULAR “ TORCARIE” – In noptile lungi de iarna se organizau torcarii, se adunau vecinii, atat femei cat si barbati la casa unuia dintre ei, prin rotatie. Toti isi aduceau de lucru dar si ajutau gazda , femeile la torsul fuioarelor, cîltilor si fundureilor iar barbatii la împletitul streangurilor, facutul ghemelor, reparatul îmblaciilor, la vasarit si altele.În timp ce se lucra se spuneau ghicitori, întamplari , se canta, în postul Craciunului se colinda, se juca fiindca de obicei la aceste torcarii participau si muzicanti iar în lipsa lor bateau tactul pe o cratita si se fredona.Atmosfera era placuta, timpul trecea repede. Gazda îi servea cu mere, nuci, porumbsi grau fiert si vinars indulcit cu miere.

ACTIVITATI CULTURALE

     De-a lungul timpului, in satele comunei s-a desfasurat o bogata si intensa activitate culturala. Au fost perioade cand la Caminul Cultural activau formatii artistice de cor, teatru, dansuri, brigazi artistice, taraf, solisti vocali cu care s-a participat la diferite concursuri si festivaluri. Se considera ca aparitia televiziunii a dus la stagnarea si reducerea acestei activitati, precum si la disparitia cinematografului satesc. Cu toate acestea, la Caminul Cultural continua sa-si desfasoare activitatea o seama de formatii artistice care duc mai departe traditiile si obiceiurile locului. Acestea au participat si continua sa fie prezente la diferite concursuri si festivaluri unde au fost apreciate si au castigat premii. Cele mai recente participari au fost la concursurile „Cultura pentru Cultura” de la Abrud si comuna Horea, la Festivalul Folcloric „La Portile Traditiei” organizat chiar in comuna, sau la Targul National de Turism Rural de la Albac.

PARADA PORTULUI POPULAR A FORMATIEI COMUNEI VADU MOTILOR
– A participat la Abrud la concursul ” Cultura pentru Cultura” in 14 iunie 2009
– Festivalul folcloric ” La portile traditiei” – Vadu Motilor – feb. 2008
– Festivalul concurs ” Cultura pentru cultura” – Horea – mai 2008
– Targul National de Turism Rural – Albac 2009
– Festivalul judetean, La portile tradiției